marți, 27 septembrie 2022

CĂRAREA SE PIERDE ÎN NORI


Lui Cornel Vereștiuc, in memoriam
Prietene un-te grăbești
apostrofai mereu
mai are balta pești
chiar de-i viața eleșteu
Mă apostrofai mereu
coboară-te pe pământ
te trage ața-n sus zmeu
te lupți cu morile de vânt
Coboară-te pe pământ
mai are balta pești
pescarii stau la rând
prietene un-te grăbești
Mă apostrofai ești zmeu
aerul însă fu cel mai greu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

GHINIONUL VERII

 Marea Neagră-i (ch)iar pe prima pagină a verii: însă n-am ochelari de soare s-o văd! Costel Zăgan, Inventeme